A apărut o eroare în acest obiect gadget

joi, 18 martie 2010

Zbor catre soare....

Azur infinit,
Miresme imbatatoare,
Clipocit de ape line,
Raza de soare ce imi patrunde in inima,
E precum a viorii coarda fina.

Zbor pe a norului aripa pura,
De a dragostei alba celula
Ce m-a imbratisat de curand
Asemeni unui lent cant.

Respiratie tremuranda,
Soapte de dragoste,
Fiori ce ating fiecare nerv,
E doar o frantura din ce va fi…
Stiind k ma vei iubi zi de zi.

Esti aproape...foarte aproape
Si parca aud acel Te iubesc!
Insa mi-e frica sa-l traiesc
De teama sa nu-l ranesc….

As vrea….oare ce as vrea??
As vrea sa fiu a ta
As vrea sa ne pierdem in al azurului infinit
As vrea sa zburam impreuna pe a norului coarda
Lasandu-ne purtati oriunde in lume
Nepasandu-ne de rele sau de bune.




O prietenie falsa...

Zambet metamorfozat in plans neincetat,
Iubire ajunsa la ura,
Amintiri frumoase...dar fapte dureroase
O mana intinsa la nevoie,
Dar mai apoi disparuta intr-un negru fara sens.

Am crezut si m-a durut,
Am trecut si a ramas doar o cicatrice din spinul negru
Infipt cu atata ura de tine.
O masca falsa m-a inconjurat.
Rasete,secrete impartasite totul parea perfect
Dar era un vis defect.

Am crezut...cred si voi crede
Desi stiu k tot timpul voi pierde
Ce am mai de pret, si anume tu.
O prietena adevarata a fost doar o masca falsa.
Masca a cazut si durerea a inceput.

Tot ce vreau e sa fie din nou ce a fost
Pare imposibil, dar se poate transforma o lacrima
In zambet etern.
O mana intinsa,incredere maxima e tot ce cer
Dar se pare ca pentru tine toate acestea sunt un negru mister.
As vrea doar sa te trezesti,in ochii mei sa privesti
Sa vezi durerea si lacrimile....




Prietenia


Ce poate fi mai sublim decat prietenia?
O mana intinsa la nevoie,o soapta calda,un zambet inocent
Totul pare firesc pe al vietii drum violent.
Prietenia face parte din aceiasi molecula cu bucuria.

Fara prieteni totul dispare intr-un negru fara rost
Pentru ca la final trebuie sa platim al vietii crunt cost.
Un spin infipt in spate cu sange rece
E sfarsitul unei prietenii neadevarate.

Prietenia face parte precum iubirea din fericirea absoluta.
Ochii albastri,inocenti ai prietenului ies din obscur
Si ma conduc intr-un vis fara cusur,
Intr-o prietenie sincera si eterna.

Cinci,zece prieteni cu o masca falsa par a fi deajuns
Dar toti pier in fata singurului adevarat prieten
Viata e roz la inceput si mai apoi ne dam seama ca s-a scurs
Iar ranile sunt vindecate de acelasi unic prieten.

Oricat de bine te simti sau oricat de rau te doare
Sa nu-ti pierzi din a vietii candoare
Caci eternul prieten este alaturi de tine
Si la rau,dar si la bine.

Orice clipa de fericire e impartita intre doi,
Chiar si pilula mortii se imparte tot la doi.
O prietenie stransa si adevarata e greu de gasit
Dar cand ai gasit-o esti complet implinit.


Frica

Cuvinte dulci si perfecte.
Gesturi tandre
Cu multe efecte,
Aruncate la gunoi ca niste simple defecte.

Cuprins de frica
Distrugi cel mai adanc nerv.
Si in loc sa te lasi purtat de inima
Cazi prada unor cuvinte ce elimina
Orice urma de iubire.

Deschid un ochi,
Il vreau si pe celalalt alaturi de el,
Dar s-a pierdut intr-un negru stupid
Si orice as face nu reusesc sa-l deschid.

Am vrut,am sperat
Si iarasi totul mi s-a taiat.
Prietenii m-au lasat
Si atunci eu m-am inecat
In abisul simturilor.



Celula



Cand iubesti se spune ca esti fericit
Si daca n-ai iubit inseamna ca n-ai trait.
Stam inchisi ca-ntr-o celula
Si asteptam cu-nfiorare a mortii pilula.

Primavara te fascineaza cu a pasarilor dulci cantece
Tot in jurul tau e viu,e verde,
Dar tu esti inchis intr-o celula rece
Sperand ca neagra tristete o vei pierde.

Albul imaculat al florilor de mar iti incanta privirea
Prin gemuletul celulei care face contact cu omenirea
Negrul celulei te-nfioara
Vrei sa scapi,gemi,te zbati dar e intr-o doara.

E a vietii celula neagra
Care poate fi invinsa
Daca fericirea-ntreaga
E atinsa.

Iti aud ale tale puternice soapte
Drumul spre fericire e aproape.
Cand dragostea va invinge,
Vei iesi din eterna si neagra noapte.




Ce sa fac?

Vantul imi sopteste puternic ca ai disparut.
Marea cu valurile spumegande urla de durere.
Copacii se unduie si cregile se strivesc.
Totul e intr`o armonie sumbra.

Sunt inchisa intr`o camera opaca.
Simt ca totul si defapt nimic ma ataca.
Ma zbat,urlu, dar degeaba
Tu oricum nu ma auzi,iar eu nu te vad.

E ceva intangibil si totusi posibil.
Inca un milimetru si te`am atins
Cu a manii caldura te`am aprins
Si fiorul dragostei nu va mai fi stins.

Din nou m`am lovit de peretele de sticla.
Doare crunt, dar marea e singura care ma cunoaste.
Cerule, tu care m-ai ascultat tot timpul
Reinvie aceasta lume cuprinsa de durere si ura!!

O umbra transparenta, neclara se zareste acolo...
Esti tu?Nu, doar mi s`a parut.
E acelasi vant rece ce`mi sopteste aceleasi crunte cuvinte:
Ia`o de la inceput!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu